1. COSTUMELE POPULARERE DIN JUDEȚUL NEAMȚ
Costumele si maștile tradiționale sunt specifice fiecarei zonă geografice. Costumul popular are piese diferite în componenţa şi după vârsta. Bătrânele poarta casâncă neagră iar fetele au părul împletit în codiţe împodobit cu flori. Aceste costume de sărbătoare sunt bogat decorate, lucrate manual pe ţesături fine şi completate cu mărgele şi paiete de diferite culori.
DIN JUDEȚUL NEAMȚ
2. MĂȘTI TRADIȚIONALE DIN JUDEȚUL NEAMȚ
Masca este un instrument de deghizare a omului, întrebuinţat iniţial în scopuri practice şi magice, căpătând mai târziu, ceremoniale, festive şi ludice.
Dar, de multe ori, măştile contemporane au părăsit şi scopul ludic, devenind piese decorative de interior. Din acest motiv, li s-a schimbat structura – din volumetrice au ajuns plane, fiind executate în tehnica ţesutului din fire textile. Acestea sunt lucrate de creatori consacraţi sau de copii, în cluburile de elevi din judeul Neamţ.
Masca de capra este cea mai răspândită şi mai variată formă corporală, fiind confecţionată dintr-un cap de lemn, foarte împodobit , cu botul clămpănitor şi o îmrăcăminte din materiale, ce diferă de la un sat la altul.
Cea mai interesantă şi mai expresivă este însă capra din Timişeşti, cu botul neclămpănitor şi îmbrăcmintea formată dintr-o glugă ciobănească, care reuşeşte să redea, printr-o mimică şi gestică de mare virtuozitate, mesajul străvechi al durerii morţii şi al bucuriei reînvierii naturii.
Masca de urs este altă formă corporală, cu numeroase variante locale, de împodobire a capului – cu mărgele, oglinjoare şi flori artificiale, între care se distinge ursul din Gârcina, Tazlău, Tarcău, Girov.
După cum se vede, masca a constituit o preocupare şi o îndeletnicire neîntreruptă a unor meşteri din comunităţile săteşti, înregistrând numeroase schimbări de destinaţie, forme şi tehnici de lucru, dar continuând să fie căutate şi apreciate.
TÂRPEȘTI, JUDETUL NEAMȚ
La 12 km de Târgu Neamț, in comunei Petricani, satul Târpești se află Muzeului etno-folcloric al meșterului Nicolae Popa. Unul dintre cele mai frumoase şi interesante muzee din Moldova. Nicolae Popa, creatorul muzeului, cunoscut ca meşter popular, artist, colecţionar de excepţie.
A învăţat de mic copil să facă măşti de Anul Nou, iar mai târziu, să sculpteze în piatră (gresie) şi lemn, să cioplească chipuri de oameni, cu înfăţişări originale.
BĂLȚĂTEȘTI, JUDEȚUL NEAMȚ
În comuna Balțătești din județul Neamț, meșteșugul țesutului este dus mai departe de către meșterii populari Maria și Iulian Mihalachi. Județul Neamț se mândrește cu o bogație de tradiții în arta populară, dar și cu dorința oamenilor de a le păstra. Unul din meșteșugurile cele mai cunoscute în zona Neamțului este meșteșugul țesutului.
Tehnica de lucru folosită de familia Mihalachi este țesutul la război. Țesutul orizontal folosind lână naturală sau vopsită cu plante, în diverse culori. Țesăturile sunt realizate folosindu-se atât motivele tradiționale specifice zonei Neamțului, cât și stilizări după motive abstracte.
AGAPIA
La Mănăstirea Agapia funcţionează, încă anul 1803, ateliere de diverse meserii. Ele au fost înfiinţate după transformarea acesteia în mănăstire de maici. Atunci au fost înființate atelierele de covoare şi de broderii artistice, precum şi ateliere de ţesut stofe şi mohair.
Cea mai veche şi importantă tradiţie din cadrul mănăstirii este ţesutul covoarelor. Covoarele erau realizate la început cu modele moldovenești, fiind lucrate din lână vopsită, folosind doar coloranţi naturali.
În cadrul muzeului mănăstirii pot fi admirate multe modele de covoare realizate în secolul al XIX-lea. Realizarea covoarelor s-a păstrat până în zilele noastre, maicile de la Agapia lucrând manual covoare din lână, cu modele tradiționate.
VÂNĂTORI- NEAMȚ
Vasile Neamţu din comuna Vânători, sat Nemţişor este unul din meşterii populari care şi-a amenajat la el acasă cu multă pasiune un atelier propriu, dotat cu uneltele tradiţionale necesare pentru a crea obiectele de artă populară.
Tot în locuinţa sa şi-a expus, asemenea într-unui muzeu, şi obiectele de artă populară vechi colecţionate din satul Nemţişor şi reprezentative pentru tradiţiile şi meşteşugurile de aici.
Acesta realizează mobilier rustic pentru grădină şi accesorii gospodăreşti rustice. Obiectele realizate de către acesta sunt lucrate din lemn, cioplite şi şlefuite tradiţional. Printre acestea se numără accesorii pentru grădină , mese, scaune, mobilier ţărănesc, fântâni tradiţionale.
Tot în comuna Vînători-Neamț, în satul Lunca, găsim Muzeul etnografic Vasile Găman. Dedicându-se în totalitate lucrului în lemn şi colecţionării de obiecte şi unelte care amintesc de viaţa satului românesc, meşterul Vasile Găman a reuşit prin munca sa de o viaţă să expună lucrările sale şi colecţia într-o casă-muzeu.
Obiectele lucrate de către meșterul Vasile Găman sunt, pe lângă piese bisericești ca strane, catapetesme, cruci, troițe, ce pot fi admirate în peste 40 de biserici din țară, și piese de mobilier casnice ca blidare, scaune, fotolii, porți, uși și ferestre.
Calitatea produselor realizate de meșter este de mare valoare artistică, prin bogăția simbolurilor religioase și istorice.
Colecţia din casa muzeu deschisă în anul 1988 cuprinde peste 3000 de exponate. Obiecte şi unelte vechi, cărţi, manuscrise, icoane, costume populare, măşti, medalii, monede, etc. Mulțimea și diversitatea exponatelor ilustrează pasiunea pentru tradițiile oamenilor de pe aceste meleagurile binecuvântate.
PIPIRIG
Rodica Ciocârtău din comuna Pipirig, sat Boboiești, este unul din meșterii populari care și-a amenajat cu multă pasiune un atelier propriu, dotat cu uneltele tradiționale folosite pentru a crea obiecte de artă populară.
Atelierul doamnei este asemenea unui muzeu în care, alături de unelte, sunt expuse obiecte de artă populară vechi, colecționate din zona Pipirig și reprezentative pentru tradițiile și meșteșugurile de aici. Cu multă migală și dibăcie, aceasta reușește să țină vie tradiția acestor meșteșuguri și să transmită mai departe valorile satului popular românesc.
În atelierul situat în satul Boboiești se lucrează mai multe obiecte de artă populară inspirate din tradițiile zonei Pipirig, folosindu-se tehnici de fabricare vechi care au fost moștenite din generație în generație.
Dintre obiectele de artă populară create aici putem menționa: trăistuțe lucrate din lână, în diferite culori și mărimi, carpete din lână, tapiserii, folosite ca ornamente în casele tradiționale românești, brâu din bumbac, piesă a costumului popular din zonă, covoare din lână în mai multe culori și nu numai.
