Mănăstirea Văratec din județul Neamț este cea mai vizitată destinație turistică. Muzeul mănăstirii deține o importantă colecție de obiecte cu valoare istorică si artistică si religioasă.
Manastirea Varatec este cea mai mare mănăstire de maici din România. Situată la 12 km de Târgu Neamț la poalele Munților Stănisoara, aici isi duc viata monohală peste 400 de maici. Acest mare lăcaș ortodox din Moldova a avut o dezvoltare importantă în secolul al XIX-lea.
Atunci au fost construite zidurile de piatră ale mănăstirii, chiliile, turnul clopotniță cu paraclis, s-a refăcut si pictura interioară a bisericii si altarul.
- 1. CTITORII MANASTIRII VĂRATEC
- 2. MUZEUL MĂNĂSTIRII VĂRATEC
- 3. ACTIVITATEA MĂNĂSTIRII VĂRATEC
- 4. VERONICA MICLE LA VĂRATEC
- 5. SAFTA BRÂNCOVEANU
1. CTITORII MANASTIRII VĂRATEC
Mănăstirea Văratec din județul Neamț a fost ctitorită în anul 1785 de către schimonahia Olimpiada. Maica Olimpiada a fost îndrumată de Paisie Velicicovschi, starețul Mănăstirii Neamț.
Monahia Eufrosina Lazu (1797-1888), era fiica postelnicului Constantin Lazu din comuna Drăguşeni (judetul Suceava). A renunțat la averea părinţilor ei si a îmbrăţişat din tinereţe smerita viață călugărească la Mănăstirea Văratec. În anul 1814, mare iubitoare de Dumnezeu a primit schima monahală, sub numele de Eufrosina.
A fost mulţi ani sub ascultarea stareţei Olimpiada şi a marelui duhovnic Iosif Pustnicul. De la ei a învăţat sa-şi împodobeasca sufletul cu fapte bune şi cu înţelepciunea duhovnicească. Între anii 1790-1800, când s-a construit biserica Mănăstirii Văratec cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, duhovnicul Iosif căra cu mâinile sale piatră, var, nisip şi apă şi le urca pe schelă
După moartea stareţei Olimpiada, în anul 1844, soborul mănăstirii a ales-o maică duhovnicească. Stareța Eufrosina a povăţuit această obşte cu multă pricepere şi dăruire timp de 44 de ani.
Zidurile masive din piatră închid o incintă unde se află Biserica „Adormirea Maicii Domnului” si toata istoria mănăstirii: stăreția, muzeul mănăstirii ( vechiul atelier) si clădirile administrative. Incinta monahală este înconjurată de satul mănăstiresc, alcătuit din casele tradiționale țărănești unde locuiesc maicile.
2. MUZEUL MĂNĂSTIRII VĂRATEC
Mănăstirea Văratec din județul Neamț este una dintre cele mai vizitate destinații turistice. Muzeul mănăstirii deține o importantă colecție de obiecte cu valoare istorică si artistică. Colecția expusă la Văratec conține cele mai vechi icoane pictate pe lemn, covorașe lucrate manual de măicuțele ce locuiesc aici, broderii, sau manuscrise.
Colecţia de artă veche bisericească a fost amenajată în anii 1960-1961. Si cuprinde în mare parte lucrări proprii, realizate cu o deosebită măiestrie si migală.
Lucrări de broderie veche bisericească, veşminte preoţeşti realizate manual, cu fir de aur şi argint, icoane şi vase sfinte, adevărate capodopere de artă religioasă.
În atelierul mănăstirii, înființat în anul 1934, măicuțele lucrează manual broderii bisericești, covoare și tesături naționale, icoane de o rară frumusețe.
Ansamblul mănăstiresc impresionează prin arhitectură. Iar atenția pe care măicuțele o acordă micilor detalii, fac ca momentele petrecute aici să îți umple inima de bucurie și de liniște, în același timp.
3. ACTIVITATEA MĂNĂSTIRII VĂRATEC
Mănăstirea Văratec județul Neamț a fost un factor al dezvoltării și educării comunității. Pe parcursul timpului aici au funcționat mai multe școli.
În timpul verii, şi nu numai, mănăstirea Văratec devenea o adevarată universitate, cu scriitori şi profesori renumiţi, din aproape toate domeniile. Erau oameni de litere, medici mari de la Iaşi şi Bucureşti, savanţi, demnitari, pictori, muzicieni şi alţii.
În liniştea mănăstirii se scriau sute şi mii de pagini, iar după ce-şi încheiau activitatea, personalităţile se întâlneau si stăteau la discuții. Un exemplu este istoricul literar si academicianul Constantin Ciopraga care zeci de ani, în fiecare vară, o lună sau mai mult, împreună cu soţia şi fiica îşi petreceau vacanţele lângă Biserica mănăstirii.
De stiut ca hramul Mănăstirii Văratec este in 15 august de sărbătoarea “Adormirea Maicii Domnului” numele dat bisericii.
Liturghia este slujba centrală a cultului ortodox. In cadrul ei are loc transformarea pâinii şi vinului în trupul şi sângele lui Iisus Hristos. Program liturgic la bisericile Văratec
La Mănăstirea Văratec aflată lingă Târgu Neamț, au trăit personalități ale culturii românești printre care, arhimandritul Bartolomeu Anania , academiciana Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Veronica Micle.
4. VERONICA MICLE LA VĂRATEC
Dupa moartea poetului Mihai Eminescu, tristă din cale afară, Veronica Micle alege să se retragă la Mănăstirea Văratec, județul Neamț. Avea acolo două odai primite din partea mănăstirii după ce ea donase la randul ei casa parintească care avea sa devina muzeu.
Pe 3 august 1889, poeta se afla în casa cu etaj a maicii Fevronia Sârbu. La doar 39 de ani s-a ridicat la cer urmand “Luceafărul” poeziei românesti. In urmă ei a rămas strada „Veronica Micle” care duce la mormantul poetei, dar si o multime de mistere nedezlegate incă. 1889 a fost anul în care au murit, unul după altul, Mihai Eminescu, Ion Creangă și Veronica Micle, cele mai romantice figuri din istoria literaturii române.
5. SAFTA BRÂNCOVEANU
Fiind din neam de domnitor și având multă avere, Safta Brancoveanu a ajutat multă lume dar a făcut și numeroase donații către diferite biserici, mănăstiri ori spitale.
Spitalul Brâncovenesc din București a fost ridicat între 28 august 1835 și 14 octombrie 1838. A funcționat din veniturile provenite din administrarea moșiilor donate de Safta Brâncoveanu.
În 1832, după moartea soțului ei, s-a retras împreună cu mama ei la Mănăstirea Văratec.
Personal am fost surprins de biografia ei dar si de prețiosul monument ridicat in curtea mănăstirii.
BUNĂTAȚI LA MĂNĂSTIREA VĂRATEC
Maicile de la Mănăstirea Văratec, sunt apreciate şi pentru bunătăţile pe care le prepară în brutăria și patiseria mănăstirii. Dar și pentru cele din cămara cu șerbeturi a aşezământului.
Serbetul este un preparat culinar foarte dulce și parfumat. Șerbeturile sunt pregătite cu siropuri naturale obținute din afine, zmeură și căpșuni, din lămâie, trandafir și multe altele. La mare cautare este și zacusca de pește sau de hribi făcute după rețete tradiționale.
Din această zonă se deschid multe alte destinații turistice.